Atmosfera noastră transformă praful din Sahara în minerale care alimentează viața

Praful ridicat din deșertul Sahara furnizează minerale care alimentează viața, esențiale la baza lanțului trofic marin. Fără fierul purtat de acest nor mineral, fitoplanctonul oceanic ar întâmpina dificultăți în a înflori.

Potrivit unui nou studiu condus de Universitatea din California, Riverside (SUA), cu cât praful petrece mai mult timp în atmosferă și călătorește mai departe, cu atât mai mult fierul din el este transformat într-o formă ușor accesibilă pentru biosfera de dedesubt.

• Împuținarea norilor exacerbează problema încălzirii globale
• Plantele au devenit mai puțin hrănitoare din cauza schimbărilor climatice

„Se pare că fierul transportat stimulează procesele biologice într-un mod asemănător cu fertilizarea cu fier, având un impact major asupra vieții la distanțe considerabile de sursa sa. Acest studiu confirmă că praful legat de fier poate avea un impact semnificativ asupra vieții la distanțe mari de sursa sa”, explică biogeochimistul Timothy Lyons.

Minerale care alimentează viața, purtate de vânt pe mii de kilometri

Praful arid din deșerturile nord-africane reprezintă cea mai mare sursă de particule aeropurtate de pe Pământ. Vântul mută anual aproximativ 800 de milioane de tone de praf spre vest, până în Americi, transportând izotopi de fier luați de pe suprafața expusă a deșertului.

Fierul are un rol vital în procesele biochimice care fixează carbonul atmosferic în molecule organice. Deși fierul este esențial pentru viață, disponibilitatea sa este limitată, ceea ce înseamnă că distribuția acestui nutrient dictează în mare măsură locurile unde se poate găsi viață pe Pământ. Nu toate formele de fier sunt ușor de folosit de către organismele vii, iar condițiile atmosferice pot influența semnificativ formele de fier care ajung în ocean.

„Praful care ajunge în regiuni precum bazinul Amazonului sau Bahamas poate conține fier care este deosebit de solubil și disponibil pentru viață, datorită distanței mari față de Africa de Nord și a expunerii mai îndelungate la procesele chimice atmosferice”, adaugă Lyons.

Biogeochimista Bridget Kenlee și colegii săi au descoperit acest lucru analizând carote de foraj extrase de pe fundul oceanului. Ei au observat că, deși cantitatea totală de praf scădea odată cu distanța parcursă, cantitatea de fier biologic utilizabil care se dizolvă în apă creștea de fapt odată cu distanța.

Praful saharian alimentează lanțul trofic

„Această relație sugerează că procesele chimice din atmosferă transformă fierul mai puțin reactiv biologic în minerale care alimentează viața”, spune Owens.

Datorită concentrației mari de fier bioactiv, praful alimentează un vast lanț trofic la mii de kilometri distanță de originea sa, fertilizând fitoplanctonul din ocean, dar și plantele din Amazon. Aceste două sisteme produc o mare parte din oxigenul pe care îl respirăm, punctează Science Alert.

Studiile anterioare au sugerat că aceste tipare de fier bioactiv corespund cu zonele de activitate biologică intensă, inclusiv activitatea microbiană de suprafață, până la recifele de corali din Caraibe și fertilizarea regiunii Amazonului.

Un studiu de șapte ani a arătat că o medie de 28 de milioane de tone de praf din Africa de Nord îi furnizează bazinului Amazonului aproximativ 22.000 de tone de fosfor fertilizant. Alte cercetări au arătat că praful din Asia a fertilizat pădurile tropicale din Hawaii timp de milenii.

Dar norii de praf saharian pot cauza și probleme, cum ar fi declanșarea alergiilor la oameni; pe de altă parte, pot opri uraganele.

În ciuda originii aride a acestui sol ridicat în aer și a problemelor pe care le poate provoca, praful din deșertul Sahara transportă combustibil vital pentru viața de pe Pământ, oferind un alt exemplu al interconectării incredibile dintre procesele fizice ale planetei noastre și viața care o populează.

Această cercetare a fost publicată în jurnalul Frontiers in Marine Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care sunt cele 5 oceane ale Pământului?

Oamenii de știință, îngrijorați de o zonă moartă uriașă din Golful Mexic

Bacteriile din lacuri, armă neașteptată împotriva schimbărilor climatice

Cel mai mare aisberg din lume s-ar putea învârti pe loc la nesfârșit